Pădurile româneşti absorb în continuare carbon, deşi defrişarea este un fenomen în creştere în România, iar potrivit cercetătorilor, până în 2050 acestea ar putea deveni o sursă de carbon.
„Deşi defrişările de păduri sunt mai reduse decât înainte de prăbuşirea Uniunii Sovietice, ele sunt în creştere rapidă”, a declarat Pontus Olofsson, cercetător de la Universitatea din Boston, pentru environmentalresearchweb.
Îngrijorător pentru cercetători este faptul că o creştere şi mai mare a exploatării forestiere ar putea conduce la emisii nete din partea ecosistemelor terestre în deceniile următoare. Cu toate acestea, există speranţa că pădurile vor creşte din nou pe terenurile agricole abandonate.
Reîmpădurirea terenurilor agricole abandonate ar creşte absorbţia de carbon
„Reîmpădurirea terenurilor agricole este luată în considerare în întreaga Europă de Est şi în fosta Uniune Sovietică”, a mai spus Olofsson.
Potrivit acestuia, există o mulţime de terenuri agricole în România care par degradate sau necultivate, aşa că o viitoare reîmpădurire a acestor terenuri ar putea creşte absorbţia de carbon, chiar şi în cazul unor scenarii care prevăd o defrişare masivă.
„În cazul în care defrişarea continuă în ritmul actual şi nu va exista o reîmpădurire semnificativă a terenurilor agricole abandonate, pădurile româneşti vor deveni o sursă de carbon până în 2050″, a conchis cercetătorul.
sursa: Agerpres
