INTERZICEREA CREȘTERII PORCULUI ÎN CURTEA ȚĂRANULUI. Nu cred că poate sau îşi propune cineva să controleze în detaliu fiecare cetăţean care sacrifică porcul, îl plimbă, îl duce dintr-o parte în alta. Oamenii trebuie să înţeleagă. Nu putem pune un jandarm la fiecare poartă, a declarat pentru AGERPRES preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), Geronimo Brănescu, referindu-se la răpândirea pestei porcine africane.
„Nu ştiu dacă este prea mult ceea ce îmi doresc, 
dar mi-aş dori o formă de disciplină socială, în sensul de a se înţelege riscurile la care se supune populaţia care sacrifică porci în zonele afectate şi poate genera transferul bolii direct sau indirect în regiuni încă indemne, neafectate de boală. Sigur că factorul cel mai important care generează acest risc este hrănirea aceasta neconformă a porcului, nu ştiu dacă este corect, dar aş spune chiar primitivă, cu resturi alimentare. Este principalul factor de risc care face posibil transferul bolii dintr-o regiune afectată într-una neafectată. Trebuie să înţelegem că generăm nişte riscuri cu nişte consecinţe enorme, care afectează cetăţenii ţării. Nu cred că poate sau îşi propune cineva să controleze în detaliu fiecare cetăţean care sacrifică porcul, îl plimbă, îl duce dintr-o parte în alta. Oamenii trebuie să înţeleagă. Nu putem pune un jandarm la fiecare poartă„, a declarat preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), Geronimo Brănescu.
În România nu se poate vorbi despre o măsură atât de radicală, precum interzicerea creşterii porcilor în gospodăriile populaţiei.
„Nu cred că va putea face cineva aşa ceva. Comisarul Hogan (comisarul european pentru agricultură, Phil Hogan, n.r.) a spus că România adăposteşte peste 75% din porcii crescuţi în gospodăriile populaţiei din toate statele Uniunii Europene. Această cifră spune tot. Fiecare stat trebuie să identifice şi să aplice măsurile cuvenite. Dacă vorbim de 75% din porcii crescuţi în gospodăriile populaţiei din Europa, nu cred că putem vorbi de o măsura atât de radicală: interzicerea creşterii porcilor în gospodăriile populaţiei, dar cred că boala va face această separaţie.
Acolo unde boala va recidiva şi nu se vor respecta condiţiile impuse de autorităţi, sigur că oamenii, unii dintre ei, vor renunţa văzând că lupta cu boala e inegală. Este un adevăr constatat de toate statele afectate. Astfel, se va detaşa un segment care se va specializa şi îşi va crea acele ferme în interiorul cărora să crească un anumit efectiv de porcine, dar să poată să asigure şi condiţii de biosecuritate care să le menţină efectivele în viaţă şi să fie şi valorificabile, iar alţii nu vor putea, nu vor şti, nu vor dori să respecte aceste condiţii şi vor plăti preţul pierderii animalelor şi probabil într-o bună zi vor renunţa”, a explicat Brănescu.
.
Șeful ANSVSA a atras atenţia că, la ora actuală, în România, poate să mai apară un risc secundar din cauza sacrificării pe ascuns a animalelor şi congelarea cărnii, respectiv trichineloza, în afara celui generat de pesta porcină africană.
„O altă problema subsecventă care derivă din situaţiile pe care le-am întâlnit până acum o reprezintă formele acestea de sacrificare ascunsă a animalelor, care, în afară de riscul generat sub aspectul pestei porcine africane mai generează un risc secundar: trichineloza. Oamenii, ascunzând sacrificările, nu au mai procedat nici măcar la transmiterea către medicul veterinar a probelor necesare identificării trichinelei spiralis şi iată cum riscurile se amplifică. Dacă se mai poate face ceva la un porc congelat? Greu şi nu întotdeauna proba este relevantă. Într-o infestaţie medie spre scăzută, mai ales dacă nu mai sunt zonele din care se prevalează probe şi se duce pur şi simplu o masă musculară rămasă prin congelator, proba poate să fie negativă dar să nu fie relevantă, iar animalul să fie infestat”, explică Brănescu.
„Până la această dată au fost eliminaţi 360.800 de porci, dar cel mai semnificativ procent din această cifră îl reprezintă porcii care au fost eliminaţi din exploataţii comerciale. În gospodăriile populaţiei au fost afectate 12.245 de animale, iar uciderea preventivă s-a aplicat la un număr de 50.937 de animale dintr-un total de 7.589 de gospodării, în timp ce din exploataţii comerciale au fost eliminaţi 297.618 porci. În aceste zone mai durează refacerea efectivelor. Avem într-adevăr localităţi unde s-au introdus porci santinelă şi aşteptăm să fim absolut siguri că virusul a dispărut din zonele afectate de boală şi mediul va permite introducerea de animale. Singura exploataţie comercială care a ieşit de sub restricţie este Carniprod din Tulcea, dar deocamdată nu are intenţia să repopuleze”, a adăugat preşedintele ANSVSA.
Sursa: Agerpres
