Una dintre cauzele care au dus la această situaţie înregistrată la nivelul Uniunii Europene este şi România, căreia îi lipseşte experienţa în implementarea programelor de dezvoltare rurală.
Una dintre cauzele care au dus la această situaţie înregistrată la nivelul Uniunii Europene este şi România, căreia îi lipseşte experienţa în implementarea programelor de dezvoltare rurală.
‘O altă observaţie a Curţii cu referire direct la România vizează existenţa unor deficienţe în ceea ce priveşte exactitatea şi exhaustivitatea rapoartelor de control. Din totalul tranzacţiilor verificate în România, pentru una singură a fost constatată o eroare care a putut fi cuantificabilă din punct de vedere financiar’, a precizat Ispir.
Aceste deficienţe în ceea ce priveşte exactitatea şi exhaustivitatea rapoartelor de control au mai fost constatate în Germania, în landul Bavaria.
Întrebat de un deputat despre ce tranzacţie este vorba, Ovidiu Ispir a atenţionat că nu a fost vorba despre o fraudă, ci despre o eroare.
‘Noi nu căutăm senzaţionalul şi nu urmărim un proiect să-l nominalizăm. Căutăm pe cât posibil să nu menţionăm nume de beneficiari cu probleme, pentru că nu este treaba noastră. Dăm doar exemple, pentru că cel care citeşte raportul nu citeşte un articol de presă, care este mult mai apreciat datorită caracteristicilor de senzaţie care îl scot în evidenţă. Beneficiarul nostru este Parlamentul (European – n.r.), care, prin procedura de descărcare, emite opinia şi aprobă sau nu descărcarea. Raportul este o condiţie dintre cele mai complexe’, a spus Ispir.
El a subliniat că România nu este foarte des menţionată în raport, mult mai vizibile fiind Italia, Spania sau Grecia.
‘Italia este mult mai vizibilă în raportul nostru, la fel şi Spania sau Grecia. Grecia este chiar campioană. România nu se regăseşte. Am încercat şi eu să aflu care este cazul (tranzacţia – n.r.), dar acesta nu a reprezentat un interes special. Nu este un caz, este o eroare, atenţie! Nu este legat de fraudă, pentru că la eroare lipseşte intenţia. Unde este fraudă, este cu totul altceva. Nu aş putea să vă dau răspunsul’, a adăugat el.
Ovidiu Ispir a explicat că România a făcut parte dintre ţările ale căror sisteme de verificare şi control aferente dezvoltării rurale, respectiv fondul european pentru agricultură şi dezvoltare rurală, au fost auditate de Curtea de Conturi Europeană, pentru exerciţiul 2009.
Mai precis, Curtea a verificat sistemul aferent fondului SAPARD, fond de preaderare premergător Fondului European de Agricultură şi Dezvoltare Rurală (FEADR). Astfel, auditorii Curţii au verificat structura organizatorică, procedurile aplicate pentru implementarea măsurilor SAPARD, sistemul naţional de administrare şi control, în special control intern – controale administrative utilizate pentru a verifica eligibilitatea şi fermitatea cererilor de plată şi, respectiv, procedurile de plată.
Pentru un eşantion de 10 proiecte s-au făcut audituri documentare, constând în verificarea documentelor justificative, dar şi în vizite la faţa locului. Pe un eşantion de alte 20 de proiecte s-au verificat doar documentele justificative, a adăugat Ovidiu Ispir.
‘O primă constatare a Curţii asupra acestui domeniu, nu numai asupra României, ci în general la nivelul ţărilor membre, se referă la rata extrem de redusă de absorbţie a fondurilor de agricultură şi dezvoltare rurală, ceea ce a condus la anularea unor credite bugetare în valoare totală de 1,650 miliarde de euro la nivelul statelor membre’, a precizat acesta.
Sursa: Agerpres
