Seceta a dat peste cap și însămânțările de toamnă. Lucrările se desfășoară cu dificultate, iar rapița a răsărit în Moldova neuniform, spune Laurențiu Baciu, liderul Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România.
Fermierul din Bacău este nemulțumit și se teme că va ieși iar pe pierdere. Sunt două județe în care fermierii au opinii diametral opuse în ce privește cultura de rapiță.
Sunt agricultori care au scos profit frumos de pe urma rapiței și au decis să dubleze suprafața însămânțată. Este vorba despre fermierii din Dolj. Agricultorii au plecat de la 8.000 ha înființate cu rapiță în 2013 și-n 2015 au ajuns la aproape 17.000 ha.
Agricultorii din Brăila sunt la polul opus. Fermierii nu mai mizează în această campanie pe rapiță. Prin comparație cu anul trecut, suprafața însămânțată anul acesta s-a înjumătățit. De la 27.200 ha câte au fost înființate cu rapiță, în 2014, anul acesta sunt plănuite doar 10.500 ha. Sunt două motive pentru care fermierii spun că au renunțat la această cultură.
Unul este legat de seceta pedologică care a distrus culturile în lunile iunie, iulie și ploile abundente din august care au îngreunat însămânțările. Cel de-al doilea motiv ține de rentabilitate. Cheltuielile sunt mari cu această cultură, iar la recoltare agricultorii spun că realizează că au ieșit pe minus.
(surse:Direcțiile Agricole Județene Dolj și Brăila)
