Monitorizarea comportamentului vidrei rămâne cel mai eficient barometru natural în depistarea pericolului de degradare a ecosistemului pe râurile de munte în ariile protejate din România, afirmă experţi locali ai World Wide Fund (WWF).
„Urmărim speciile care sunt în lanţul trofic, iar dacă acestea sunt identificate înseamnă că sunt condiţii optime în mediul în care trăiesc. Pentru zonele de râu, noi am folosit vidra ca indicator. Dacă avem vidra pe râu, înseamnă că vidra are ce mânca, adică există peşte, iar aceasta înseamnă că acel râu are o calitate foarte bună a apei. În observaţii, noi ţinem cont de procesele morfologice, specificul zonei de mal şi debitul râului”, a declarat managerul Departamentului Ape al WWF – România, Cristian Tetelea.
Potrivit spuselor acestuia, nu există date oficiale privind păstrăvul sălbatic din râurile de munte, dar evoluţia speciei este urmărită cu atenţie, ca indicator al calităţii apei de munte. „România nu are o monitorizare şi date oficiale privind populaţia de păstrăv sălbatic, dar această specie este un indicator pentru calitatea apei. Este folosit chiar de Administraţia Naţională Apele Române în buletinele de analiză ca reper privind calitatea apei, dar nu există o monitorizare specifică şi repetitivă sau studii referitoare la păstrăvul sălbatic. Nu există o monitorizare din lipsă de fonduri. Autoritatea Apele Române îl are în programele de monitorizare, dar fără date specifice pe bazine geografice”, a explicat expertul WWF – România.
În România sunt produse anual în crescătorii 7.500 de tone de peşte, cele mai mari cantităţi fiind păstrăvul şi crapul. sursa: Agerpres
